The New York Times: În pofida asigurărilor publice, Xi Jinping a cerut constant pregătiri pentru intensificarea rivalității cu Statele Unite

Afirmațiile făcute constant de președintele Chinei, Xi Jinping, indică, în pofida asigurărilor publice în sensul îmbunătățirii relațiilor, pregătiri pentru intensificarea rivalității cu Statele Unite, comentează cotidianul The New York Times, înaintea vizitei liderului chinez în orașul american San Francisco.

”Atunci când președintele chinez, Xi Jinping, a efectuat prima vizită în SUA, în 2015, a cerut respect, în schimbul asigurărilor la nivel bilateral. A încercat să convingă manageri ai companiilor tehnologice, justificând, în același timp, controlul asupra Internetului exercitat de China. A negat că armata chineză ar militariza zonele disputate din Marea Chinei de Sud, dar a intensificat revendicările maritime. A evocat speranțele unui «nou model» în relațiile marilor puteri, în care Beijingul și Washingtonul să coexiste în pace ca rivali. Dar, când a revenit în China, Xi Jinping a semnalat în termeni duri, la întâlnirile cu oficiali militari, că intensificarea competiției între China aflată în ascensiune și dominația îndelungată a Statelor Unite este inevitabilă, astfel că armata chineză trebuie să fie pregătită pentru un potențial conflict”, observă editorialistul Chris Buckley, într-un articol publicat în cotidianul The New York Times sub titlul ”În spatele asigurărilor publice, Xi Jinping a evocat perspective sumbre privind relațiile cu SUA”.

Xi Jinping a semnalat că ascensiunea Chinei este pașnică, avertizând însă că puterile occidentale nu vor accepta ideea potențialei dominații a unui stat comunist. ”Dincolo de orice dubiu, forța în creștere a țării noastre este cel mai important factor de reajustare profundă a ordinii internaționale. Anumite state occidentale nu vor în niciun caz să observe o Chină socialistă puternică sub conducerea Partidului Comunist chinez”, afirma Xi Jinping în noiembrie 2015, la o reuniune cu oficiali militari organizată după vizita în SUA.

În pofida asigurărilor oferite președintelui american Barack Obama de a nu militariza Marea Chinei de Sud, Xi Jinping le transmitea comandanților militari în februarie 2016 că armata chineză trebuia să intensifice prezența în acea zonă. ”Am profitat de oportunitate, am eliminat intervențiile străine și am accelerat construirea insulelor în Marea Chinei de Sud, obținând progrese istorice în materie de strategie maritimă și protejând drepturile maritime”, declara liderul chinez. În ultimii ani, Beijingul a extins infrastructura militară în zonele disputate.

”Aceste discursuri oferă o nouă perspectivă, realistă, asupra unui lider aflat în centrul rivalității superputerilor din secolul 21. (…) Din perspectiva mondială a președintelui Xi, Occidentul a încercat să submineze forța Partidului Comunist chinez pe plan intern și să limiteze influența pe plan extern. Partidul Comunist a trebuit să răspundă la aceste amenințări prin reglementări dure și prin acțiuni și mai puternice ale armatei chineze”, constată editorialistul Chris Buckley.

Xi Jinping se pregătește de întâlnirea pe care o va avea săptămâna aceasta, în California, cu președintele SUA, Joseph Biden, iar întrebarea centrală vizează modul în care cele două puteri vor gestiona rivalitatea. Liderul de la Beijing a semnalat constant că vrea stabilizarea relațiilor cu Washingtonul, pe fondul problemelor economice ale Chinei și din dorința de reducere a izolării diplomatice. ”Avem o mie de motive de a dezvolta relațiile Chinei cu Statele Unite, în niciun caz nu vrem ruinarea relațiilor”, le-a transmis Xi Jinping recent unor membri ai Congresului SUA aflați în vizită la Beijing.

Însă, în contextul accentuării lipsei de încredere, orice efort de relaxare a antagonismului la nivel bilateral ar putea produce rezultate slabe, mai ales că liderul chinez a notat că provocările generate de Statele Unite se mențin. ”Țările occidentale conduse de Statele Unite au implementat măsuri de izolare, de încercuire și suprimare a Chinei”, afirma Xi Jinping în martie.

În contextul în care Xi Jinping se pregătea să devină lider al Chinei, președintele Rusiei, Vladimir Putin, devenea un model de lider autoritarist care contesta dominația SUA.

”Cei doi lideri împărtășesc modelul mental al lumii, nu este exact același model, dar are elemente comune. Vor amândoi să redea țărilor lor măreția pierdută, vor să revendice teritorii pierdute, au amândoi un sentiment comun al traumelor legate de prăbușirea Uniunii Sovietice”, constată Jude Blanchette, analist la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS).

Atât Xi Jinping, cât și Vladimir Putin aveau suspiciuni că Statele Unite voiau destabilizarea națiunilor rivale prin instigarea la proteste și acțiuni de insurecție în numele democrației. Pentru a se pregăti de potențialele amenințări, Xi Jinping a inițiat reorganizarea armatei chineze, încercând să creeze o forță militară mai integrată. Xi Jinping a avertizat constant că armata chineză este încă în urma altor forțe militare, astfel că a cerut acțiuni de inovare, optimizarea armamentului și a structurilor de comandă. Xi Jinping nu a declarat deloc că războiul ar fi inevitabil, dar a atras atenția că, în lipsa unei armate extraordinare, China nu își va putea impune ideile la nivel internațional.

Foto: Profimedia

Citește și:

Israelul consideră că Hamas pierde controlul asupra Fâșiei Gaza / Germania atrage atenția asupra reducerii perspectivelor de pace